Spiritul cunoașterii

Fitoterapeut roman-Eugen Giurgiu

Eugen Giurgiu, cunoscut si ca " avocatul celor 100 de plante anticancerigene" a fost un adevarat maestru in domeniul remediilor naturiste pe baza de plante, lasand generatiilor urmatoare o mostenire impresionanata, atat din punct de vedere calitativ, cat si cantitativ (un numar considerabil de carti scrise), si-a vindecat propria mama si alte mii de persoane bolnave .

S-a nascut in 1942, in Alba-Iulia si a studiat la Facultatea de Inginerie Biochimica din Cluj-Napoca. A fost casatorit si a avut copii.

Si-a exercitat ,pe de o parte, profesia in invatamantul superior (profesor universitar) ,iar, pe de alta parte, in cadrul Institutului oncologic din Cluj, unde a obtinut o intreaga sectie cu 25 de paturi unde putea aplica tratamente fitoterapeutice pacientilor care nu raspundeau schemei de tratament alopate. Medicii clujeni trimiteau pacienti catre biologul Eugen Giurgiu cand nu obtineau rezultate in spital.

Leacuri la indemana romanilor din mosi stramosi completeaza lucrarile doctorului biochimist. Cataplasme cu mamaliga, coaja de salcie pe post de aspirina, cuisoare pentru durerile de dinti, cataplasme cu varza pentru cele de cap. Propolisul este antibioticul natural cel mai bun. Tincturile sunt remediul obtinut din plante cu actiunea cea mai rapida si cea mai complexa.

Ce tratati, domnule Giurgiu?

"Orice, in afara de prostie"

CARTI:

Tratamente naturiste in boli de piele
Tratamente naturiste in boli de inima
Tratamente naturiste in cosmetica
Tratamente naturiste in bolile femeilor
Cele mai folosite 17 plante pentru vindecare
Tratamente naturiste in bolile digestive
Cancerul-tratamente naturiste
Alte 24 de carti (aparute sub egida fostei edituri "Tinerama" condusa de regretatul Max Banus) ca trateaza boli ale aparatului respirator si ORL, obezitatea, boli renale, boli cardio-vasculare, boli reumatice si osoase, boli metabolice, boli endocrine, boli de nervi etc.

Doctorul în biochimie care trata cancerul: "Două lucruri foarte importante pentru sănătatea noastră: Scăpăm de toxinele din apă şi ne alimentăm fără hormoni de creştere!"

Inceputul pasiunii sale inspre terapia cu plante medicinale si-a avut originea intr-un eveniment destul de dureros pentru Eugen Gurgiu care l-a marcat: in penultimul an de facultate a aflat ca mama sa suferea de cancer la san.

Indurerat peste masura, Eugen Giurgiu i-a facut o vizita prietenului sau , academicianul Alexandru Borza , iar acesta i-a oferit pe loc solutia: 2 metri de carti . Academicianul care a pus bazele Grădinii Botanice l-a iniţiat pas cu pas în tainele medicinii naturiste, s-a ţinut de el până a citit din scoarţă-n scoartă toate cărţile pe care i le dăduse. Studia şi aplica pe mama sa, care i-a devenit pacient, tot ce învăţa. „Mama trăieşte şi azi. Recent, a împlinit 97 de ani”, spune doctorul în biochimie

Are leacuri la toate Colaborator al revistelor „Tratamente naturiste”, „Felicia”, „Formula As”, Eugen Giurgiu este printre puţinii specialişti români recunoscuţi în domeniul medicinii naturiste. În ultimii ani l-au sunat mii de oameni ca să-i ceară un sfat, o reţetă. A editat zeci de cărţi în domeniu.

Întrebări şi răspunsuri

R: Ce sfat le-aţi da persoanelor care suferă de afecţiuni grave?

E.G: Să nu bage nimic în seamă, să uite supărările şi necazurile, pentru că de-acolo vin toate relele. Să fie convinşi că se vindecă, să fie puternici, să aibă încredere în ei, în tratament. Atunci se vindecă. De asemenea, să aibă convingerea că existe cineva acolo sus care-i ajută. Dacă nu mai ai încredere în nimic şi ţi-ai pierdut total speranţa, eşti terminat din start.

R: Ce părere aveţi de gripa porcină ?

E.G: Eu nu cred că este o afecţiune reală cred că este ceva inventat, pentru că o boală nu se poate transmite de la un animal la om. N-are cum. A fost inventată cu interes, la fel ca şi gripa aviară. Mâine-poimâine, o să apară o afecţiune la nivel de bovine, gen „vaca nebună”.

Ce-i place: „Niciodată nu am prea făcut ce-mi place, ci doar ce a trebuit să fac. La oameni apreciez sinceritatea şi pregătirea profesională, indiferent că e tâmplar sau medic. În orice domeniu de activitate, dacă există profesionişti, lucrurile merg bine.”

Ce nu-i place: „Mă deranjează neseriozitatea şi lipsa de cultură. Din păcate, nu prea mai întâlneşti oameni care să cumpere o carte. Nici măcar dascălii nu mai cumpără, din lipsă de bani. Nu pot suporta conduita gen manele şi mă supără poluarea fonică”.

. Ultima dată redacta o teză despre tratarea obezităţii, "trei, patru linguri de tărâţe pe zi subţiază talia", spunea Dl. Giurgiu, care între timp a trecut la cele veşnice.

Ce boli trataţi, domnule Giurgiu?

Orice, în afară de prostie. Cu diagnosticul cert pus de medic, îl pot ajuta. De obicei, vin oameni cu afecţiuni grave, cancere, dar să confirme doctorul diagnosticul şi abia apoi se poate folosi de plantele pe care le recomand eu. Odată ce obţin aceste date, îmi dau seama ce tratamente naturiste există pentru afecţiunea respectivă şi ce trebuie aplicat.

Ce trebuie să facă bolnavul? Să asculte de ceea ce‑i spuneţi doar?

Există două tipuri de bolnavi, cei credincioşi şi cei necredincioşi, atei. Adică cel care crede că se vindecă e convins că se va face bine…

Care vrea?

No, trebuie să aibă certitudinea că se vindecă, atunci chiar obţine vindecarea. 50% din vindecare o face organismul propriu al fiecărui om. Dar dacă el nu crede în tratamentul respectiv nu se vindecă sub nici o formă.

O colegă tânără, de patruzeci de ani, cu un copil, a fost bolnavă şi a crezut mult în propria vindecare. Şi‑a dorit mult să trăiască… N‑a aplicat tratamentul corect. Pe lângă dorinţa de a te vindeca trebuie să beneficiezi şi de tratamentul corespunzător pentru afecţiunea de care suferi. Probabil că a consumat alimente necorespunzătoare.

În privinţa cancerului, există hormoni de creştere, steroizii, care există în carnea de pui, în special cei crescuţi cu hormoni, cu complexe de creştere forţată, nu ca animalele din libertate. Hormonii de felul acesta sunt şi în gemoderivate, în lăptişor de matcă sau în alte substanţe. Când ai dat hormon de creştere, înseamnă că dai posibilitatea cancerului să se dezvolte. Trebuie scos din alimentaţie tot ce conţine hormoni de creştere. Asta‑i una, iar a doua lege este să consumi suficiente lichide cât să elimini în douăzeci şi patru de ore minimum doi litri de urină. Altfel rămân toxinele în organism. Dar nu orice apă e bună. Apa care în patruzeci şi cinci de zile nu se "împute", cum zice românul, înseamnă că are o grămadă de substanţe în ea care nu‑i dau voie să se altereze.

Apa din PET‑uri pe care o consumăm e bună de băut?

Foarte rău faceţi! Nu e sănătoasă absolut deloc din două motive! În primul rând, PET‑urile sunt cancerigene, e plastic, şi în al doilea rând, pentru că au nişte conservanţi care păstrează apa mai mult timp.

Dumneavoastră ce fel de apă beţi?

De la robinet. Pun în doi litri de apă o jumătate de lămâie şi a doua zi o beau. Simplu! Dacă nu, pun argilă, lut care se găseşte orişiunde sau dacă nu, doi morcovi şi un pătrunjel sau altceva care să absoarbă substanţele toxice din apă şi să o fac mai băubilă. O las douăzeci şi patru de ore, deci cât să se elimine clorul din ea. În general, se pune clor în localităţi,ca să distrugă microbii.

Carnea – aţi spus să nu mai fie consumată în cazul bolilor grave, să se renunţe la puii aceştia care conţin hormoni de creştere. Păsările din curte, animalele din gospodăria omului sunt bune?

Păsările, da! Oaie, da! Vacă, viţel, orice care‑i crescut în mod natural, hrănit natural, nu cu substanţe care înmulţesc celulele. Cancerul ce este? Multiplicarea celulelor în mod anarhic. Ce fac eu la un animal pe care îl cresc forţat? Îi dau nişte substanţe ca să i se înmulţească celulele, să se facă mare şi frumos, galben, în foarte scurt timp, chiar în patruzeci şi cinci de zile, vă daţi seama că un pui ajunge la o vârstă biologică de doi ani, şi substanţele acelea ajung în organism; indiferent prin ce mod aş prepara carnea respectivă, nu pot elimina acele substanţe. Le înghit şi organismul meu îmi dezvoltă cancerul.

Cumpăr un teren şi cultiv aici plante bio, dar în jurul meu, peste gardul meu, vecinii stropesc livada şi legumele cu substanţe toxice, insecticide. Apa din curtea mea e afectată. Plantele pe care mă străduiesc să le cultiv mai sunt bio?

Nu! E foarte dificil. Se poate trăi, dar e bine să eviţi apa. Să luăm apă de la robinet. Ştim, conţine o serie de substanţe nocive, însă facem în aşa fel încât să le eliminăm. Scăpăm de toxinele din apă. Apoi ne alimentăm fără hormoni de creştere. Sunt două lucruri foarte importante pentru sănătatea noastră.

Vin mulţi oameni care vă cer sfatul în privinţa unor boli. Care e cea mai prezentă boală?

Cel mai des întâlnit diagnostic este cancerul şi mai vin oameni cu o treabă foarte simplă, care se poate trata uşor: pietre la rinichi sau la vezica biliară. Vezica biliară are şi ea rolul ei bine definit în organism, dacă o scot voi începe să am o groază ne necazuri, nu mai pot asimila grăsimi şi aşa mai departe, dacă scot un rinichi e şi mai rău… Ei! Cu ajutorul anumitor preparate sau cu ceaiuri există foarte multe posibilităţi să scape omul de pietrele astea fără operaţie, fără necazuri mari. Vă dau un exemplu. La Plafarul nostru românesc există peste douăzeci şi patru de plante care pot dizolva pietrele. Cine nu cunoaşte ridichile? Lămâia dizolvă şi ea piatra. Citricele care provin din import sunt iradiate pentru a rezista multă vreme. Unele sunt culese verzi şi se coc pe parcurs ca să nu se altereze. Ce să‑i facem? Sunt totuşi bune şi lămâile astea. Pot fi ţinute în apă cu oţet pentru a ieşi ce au rău în ele. Cel mai bine este să folosim împotriva pietrelor frunze de mesteacăn, le dizolvă, ienupărul le elimină, talpa‑gâştei de asemenea, mai ales că este calmant nervos şi turiţa mare intră tot la categoria eliminare.

Dvs. de unde vă procuraţi plantele?

Din multe locuri, dar am oameni care îmi aduc, care ştiu precis când să culeagă şi ce să culeagă. Prefer să nu iau din magazine pentru că nu ştiu ce cumpăr, în ce condiţii s‑au cules plantele respective. Trebuie respectate anumite principii la cules, o anumită plantă nu se poate culege dimineaţa sau seara, e bine să culegi planta la orele când are principii active. Nu le poţi culege pe unele înainte de a fi înflorite, altele după înflorire. E o întreagă filosofie a culesului plantelor. Am scris peste cincizeci şi şapte de cărţi şi am făcut aceste precizări. Sau se găsesc informaţii de felul acesta în Enciclopedia plantelor.

Înveţi despre plante din cărţi sau de la un cunoscător?

Dintr‑o carte pot citi multe despre o plantă, îmi dă chiar şi o poză, însă pe teren n‑o mai recunoşti, poate să fie mult diferită. Dacă mergi la un om care cunoaşte plantele, există botanişti care sunt pasionaţi de acest domeniu, un astfel de om îţi poate spune: pe asta o culegi înainte de amiază, după‑amiază şi aşa mai departe. Poate să‑ţi spună să n‑o iei de la soare, să o iei de la umbră sau de pe acest teren nu e bună pentru că nu conţine ce trebuie.

Sunt plantele o soluţie de efect în momentele de criză?
Plantele au fost dintotdeauna un tratament benefic, în special pentru români, dar nu numai, pentru că şi în Germania, Franţa, Coreea şi în alte ţări oamenii se tratează cu plante de sute de ani, poate de mii de ani. Există notiţe datate cu sute de ani în urmă despre beneficiul plantelor, confirmate ştiinţific în contemporaneitate după o serie de studii. Sunt multe medicamente care s‑au produs pe baza plantelor, dar cred că fără ele nu s‑ar fi putut face nici un medicament. Niciodată medicamentele sintetice nu vor putea înlocui plantele. Şi niciodată plantele medicinale nu vor face rău dacă sunt tratate corect şi omul urmează un tratament dat de cineva care le cunoaşte. Sunt mulţi oameni care cred că le cunosc, dar în realitate nu au habar despre ele. Am văzut o astfel de greşeală în legătură cu spânzul care se recomandă împotriva cancerului. Bun! Să vă spun ce se făcea cu el pe vremuri. Se introducea în ureche sau într‑un alt orificiu al unui animal şi acolo făcea un abces. Se tăia bucata respectivă cu tot cu abces. Acum se dă ceai sau tinctură de spânz – ei!, în interiorul organismului se fac o grămadă de abcese. Într‑adevăr, într‑o primă fază întăreşte imunitatea organismului, dar ne interesează mai mult faptul că în loc să vindece mai mult strică. Se folosesc şi o serie de ciuperci otrăvitoare, nişte droguri de fapt, interzise de lege, se folosesc pentru o serie de tratamente. Mărul‑lupului dacă îl iei intern te poţi îmbolnăvi.

Aţi spus că şapte plante nu fac cancer…

Asta a fost pe vremuri. În prezent şaizeci şi opt de plante sunt anticancerigene, care luptă cu cancerul. Deci distrug celula canceroasă. În funcţie de localizarea cancerului stabileşti ce plante funcţionează. Saschiul, vinca minor, se folosea pentru această maladie, medicamentele s‑au mai modificat între timp şi a fost abandonat, dar ce vreau să vă spun este că această plantă ajunge direct la creier, deci e pentru cancer la cap şi fără ea nu merge, asta trebuie neapărat. Pui busuioc, bru

sture şi alte plante, dar trebuie şi această plantă.